COD GALBEN: 22-01-2022 ora 11 Intre 23 ianuarie, ora 10 – 24 ianuarie, ora 10 se va semnala ninsori temporar viscolite

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Muzeul Judeţean Mureş - Muzeul de Artă anunţă deschiderea expoziţiei "Eugen Gâscă", la Palatul Culturii, Târgu Mureş

EXPOZIŢIA "EUGEN GASCĂ"
Vernisaj: 9 decembrie 2021, ora 17:00
Perioada de vizitare: 09.12.2021 - 18.02.2022
Locaţie: Muzeul de Artă, Palatul Culturii, aripa dreaptă, etajul II, Târgu Mureş

ORGANIZATORI: MUZEUL JUDEŢEAN MUREŞ şi GALERIA QUADRO CLUJ-NAPOCA
FINANŢATOR: CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ
CURATORI: Szekely Sebestyen, director, Galeria Quadro
Cora Fodor, cercetător, Muzeul Judeţean Mureş
Ioan Şulea, şef Secţia de Artă, Muzeul Judeţean Mureş

PARTENERI:
Baia Mare: MUZEUL JUDEŢEAN DE ARTĂ "CENTRUL ARTISTIC BAIA MARE"
Bucureşti: MUZEUL NAŢIONAL DE ARTĂ AL ROMÂNIEI
Cluj-Napoca: GALERIA QUADRO
Timişoara: MUZEUL NAŢIONAL AL BANATULUI
Colecţii private
Filarmonica de Stat Târgu Mureş

Muzeul Judeţean Mureş alături de Galeria Quadro din Cluj-Napoca au deosebita plăcere de a vă invita la vernisajul expoziţiei "EUGEN GASCĂ". Evenimentul va avea loc joi, 9 decembrie 2021, la ora 17:00, la Muzeul de Artă, în Palatul Culturii, aripa dreaptă, etajul II (Piaţa Victoriei, nr. 1, Târgu Mureş), cu participarea Cvartetului de coarde "Tiberius" al Filarmonicii de Stat Târgu Mureş.

Expoziţia dedicată artistului Eugen Gâscă este o retrospectivă consistentă care îşi propune să readucă în actualitate creaţia originală a acestuia, cu accent pe donaţia făcută Muzeului de Artă din Târgu Mureş. Ea cuprinde şi lucrări împrumutate cu generozitate de alte muzee importante din ţară şi din colecţii private.
Expoziţia va fi deschisă publicului până la 18 februarie 2022, de marţi până vineri, între orele: 09:00-16.00, sâmbătă şi duminică, între orele: 09:00-14:30.

Eugen Gâscă (1908-1989), originar din zona Mureşului (Grindeni-Cristur), este unul dintre artiştii însemnaţi ai artei româneşti moderne, a cărui operă este mai puţin cunoscută. El s-a impus prin crearea unui limbaj vizual specific, aparent simplu, sensibil, în care primează simţul culorii.

Ca personalitate artistică, Eugen Gâscă se plasează în galeria celor mai importanţi exponenţi ai primelor generaţii de artişti formate la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj (înfiinţată în 1925). Aici va rămâne doi ani (1928-1930). După întreruperea impusă de stagiul militar, pregătirea în domeniul artei e continuată tot pentru doi ani (1932-1934) la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1934 are loc prima sa expoziţie personală, la Cluj. În 1937 îl cunoaşte pe N. Tonitza care îl influenţează pentru puţin timp. În perioada 1938-1941 activează ca profesor de desen, mutându-se pe rând la Bazargic, Lugoj şi Cernăuţi. Perioada anilor '40 este marcată de suferinţa provocată de o puternică boală pulmonară, prezentă şi anterior, reuşind să fie cu greu tratat. În 1946 se stabileşte la Bucureşti participând la numeroase expoziţii naţionale şi internaţionale. În 1955, după aprofundate studii de documentare realizează ampla compoziţie Horea şi căpitanii săi achiziţionată de Ministerul Culturii, expusă în Amfiteatrul "Vasile Bogrea" din cadrul Universităţii din Cluj. În acelaşi an devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici, implicându-se în activitatea diverselor comisii ale acesteia.

Însemnată e prezenţa lucrărilor sale în expoziţiile personale de la Babadag (1961), de la Galeria Orizont, Bucureşti (1973) itinerată apoi la Cluj-Napoca şi Târgu Mureş (1974), la ampla retrospectivă de la Sala Dalles, Bucureşti (1978) itinerată la Cluj-Napoca şi Târgu Mureş (1979), la cea de grafică de la Galeriile de Artă ale Municipiului Bucureşti (1981). Multe sunt şi participările la expoziţiile colective, saloane, selecţii de artă şi diferite expoziţii tematice deschise în ţară şi străinătate la Viena (1956), Minsk (1959), Sofia (1961), Praga (1968) etc. În anul 1968 a fost distins cu Ordinul "Meritul Cultural". Pe lângă donaţia din 1984 făcută de artist Muzeului de Artă din Târgu Mureş, după moartea acestuia, soţia sa a făcut o substanţială donaţie (158 de lucrări de grafică şi câteva picturi) Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti. Acesta din urmă le-a expus în anul 2007 într-o amplă expoziţie. O ultimă şi recentă retrospectivă a avut loc în 2018, la Galeria Quadro, Cluj-Napoca, îmbogăţind receptarea critică a artistului.

Eugen Gâscă a rămas toată viaţa cu nostalgia locurilor natale, a împrejurimilor transilvănene şi mai ales a seducţiei râului Mureş. A întărit puternica legătură cu aceste locuri prin donaţia cuprinzând 60 de lucrări de grafică şi pictură către Muzeul de Artă din Târgu Mureş. Ele dezvăluie debutul, evoluţia şi dezvoltarea sa estetică, câteva mari etape importante parcurse de autor. Cea iniţială, de formare, de căutări şi de înfiripare a stilului, cea a anilor '50, a realismului pur, cu apel şi la tematica istorică. Mai apoi, odată cu relaxarea anilor '60 revenirea la căutări mai vechi, prelucrate, părăsirea concreteţii şi modificarea de accent, pus acum pe esenţializarea formelor şi a spaţiului.

Lucrările sale, iconice astăzi, a căror tematică e redusă ca varietate, apar ca suprafeţe de albastru infuzat de griuri calde sau reci, în care prezenţa umană sau a naturii închisă în linii modulate apare ca o expresie intimă a condiţiei sale, în esenţa ei, în simplitatea ei. Concentrate sunt şi titlurile ce apar drept definiţii generice ale unor stări, sentimente, atitudini, lucruri şi legături fundamentale: Linişte, Iubire, Prietenie, Floare, Deal, Omul, Dans, Imponderabil, Plopii etc. Gama de culori este restrânsă, preferând albastrul care se corela foarte bine cu esenţializarea, aşa cum declara însuşi artistul,: "Albastrul mi-a fost drag toată viaţa, şi era normal ca simplitatea mea să meargă spre un ton general albastru....în simplificarea pe care o cerea subiectul propus sau de care eram de fapt stăpânit."

Ion Vlasiu remarca încă din 1934, cu ocazia primei expoziţii personale a artistului la Cluj conivenţa spaţiu geografic-spaţiu pictural: "Mi se pare de o deosebită importanţă întâmplarea că pictorul Eugen Gâscă s-a născut şi şi-a trăit copilăria la câteva sute de metri distanţă de Mureş... Mureşul cu tristeţea lui, cu apa de un albastru închis la umbra albă de argint în focul luminii sau ambiată gri de efectul norilor rostogoliţi. Aceasta e şi definirea vizuală a picturii lui Gâscă."
"Există în pictura transilvană un spaţiu în care, toamna, materia cerului se lasă peste relieful pământului, învelindu-l în curbe dominant descendente. Rămân ca verticale într-un asemenea loc, doar plopii şi uneori oamenii, convergenţi parabolic deasupra imaginii./.../ Prin acest spaţiu care se cheamă Eugen Gâscă, trece Mureşul, purtând cu el toată nostalgia artistului, un "dor fără saţiu" din care pictura transilvană câştigă un sunet inconfundabil." menţiona Francois Pamfil cu ocazia retrospectivei Gâscă din 2007.

"În perimetrul transilvănean, la Gâscă şi la Vlasiu contactul direct cu pictura bisericească postbizantină şi cu icoanele ţărăneşti pe sticlă, care dincolo de locuinţele ţărăneşti pătrunseseră şi în muzeele etnografice - Muzeul de etnografie din Cluj era asiduu frecventat de artişti - fuzionează postmodern, fără piedici sau stridenţe, cu estetica japoneză, în spiritul unui eclectism cultural foarte stimulator. De notat că atât stampa japoneză cât şi icoana pe sticlă se adresau unui public larg, erau arte populare şi apelau la tehnici de multiplicare, oricât de diferită ar fi gravura în lemn de pictarea după şablon. Distanţa în timp şi spaţiu nu împiedică, iată, hibridizări mai puţin previzibile. Incursiunea lui Gâscă în universul japonismului nu a fost o simplă formă fără fond, ci o evadare curajoasă din tiparul artistic al vremii lui, precipitând propria-i sinteză formală. " Ioana Vlasiu, Eugen Gâscă. Transilvanism plus japonism, 2021.

Intrarea este liberă. Accesul la vernisaj se face pe baza certificatului verde. Vă rugăm să respectaţi normele de distanţare şi să manifestaţi responsabilitate faţă de sănătatea dumneavoastră şi a celorlalţi.

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.